Calculator cardio

Calculator testul Harvard cu treapta

Calculează indicele de condiție fizică din testul Harvard, pornind de la cât ai urcat și cât de repede ți-a coborât pulsul. Forma lungă și cea scurtă, gratuit și fără cont.

300 de secunde înseamnă protocolul complet. Dacă nu ai putut ține cadența, introdu secunda la care te-ai oprit.

INDICE DE CONDIȚIE FIZICĂ
76,9
Mediu superior
300 s de urcare · 195 bătăi la refacere
Bancă de 20 țoli (50,8 cm) · 30 urcări/min · până la 5 minute
Intervale de notare
Sub 55: slab · 55-64: mediu inferior · 65-79: mediu superior · 80-89: bun · 90 și peste: excelent.

Indicele urcă cel mai repede la cei care își lucrează baza aerobă — antrenorul o construiește.

Ce este testul Harvard cu treapta?

Testul Harvard cu treapta a fost construit la Harvard Fatigue Laboratory de Brouha, Graybiel și Heath, în 1943, ca să evalueze pregătirea fizică a militarilor cu nimic altceva decât o bancă, un metronom și un cronometru. Măsoară două lucruri deodată: cât poți susține o încărcătură fixă de lucru și cât de repede îți scade pulsul după ce te oprești. Ambele țin de condiția aerobă, iar indicele de condiție fizică le pune într-o singură cifră.

Cum funcționează calculatorul

Forma lungă este indice = (100 × secunde de urcare) ÷ (2 × suma celor trei numărători de puls la refacere). Forma scurtă folosește doar prima numărătoare și un alt numitor: indice = (100 × secunde de urcare) ÷ (5,5 × prima numărătoare), calibrat astfel încât să ajungă pe aceeași scală. Forma lungă este măsurătoarea mai bună, fiindcă o singură numărătoare luată la un minut după efort e zgomotoasă — dar forma scurtă îi cere operatorului să găsească pulsul o singură dată, motiv pentru care supraviețuiește în săli și în orele de sport.

Cum execuți corect testul

Folosește o bancă de 20 de țoli (50,8 cm) și setează un metronom la 120 de bătăi pe minut, cu o bătaie pentru fiecare mișcare a piciorului — sus, sus, jos, jos — ceea ce dă 30 de urcări complete pe minut. Urcă timp de cinci minute, alternând piciorul de atac dacă vrei, cu spatele drept și ridicându-te complet pe bancă de fiecare dată. Oprește-te în clipa în care nu mai poți ține cadența timp de 15 secunde și notează secunda la care te-ai oprit; acel timp parțial este un scor valabil, nu un test ratat.

Cum numeri pulsul de refacere

Așază-te imediat după ultima urcare și rămâi așezat. Numără-ți pulsul timp de 30 de secunde, de trei ori: între 1:00 și 1:30, între 2:00 și 2:30 și între 3:00 și 3:30 de la final. Ia pulsul radial de la încheietură sau folosește o centură de puls, nu apăsa cu degetul mare pe propria carotidă — presiunea pe gât poate încetini exact pulsul pe care încerci să-l măsori. O greșeală de cinci bătăi mută indicele cu câteva puncte, așa că, dacă te testezi singur, o centură toracică pe care o citești după aceea bate degetele de fiecare dată.