🌐 Română
EnglishالعربيةБългарскиবাংলাBosanskiČeštinaDanskDeutschΕλληνικάEspañol (España)Español (Latinoamérica)EestiSuomiFilipinoFrançaisहिन्दीHrvatskiMagyarBahasa IndonesiaItaliano日本語한국어LietuviųLatviešuМакедонскиBahasa MelayuNorsk bokmålNederlandsPolskiPortuguês (Brasil)Português (Portugal)RomânăРусскийSlovenčinaSlovenščinaShqipSrpskiSvenskaไทยTürkçeУкраїнськаاردوTiếng Việt简体中文繁體中文
Supplements

Lactatele și proteina din zer: Influențează consumul apariția acneei?

Studiile observaționale ample asociază consumul ridicat de lactate și proteine din zer cu un risc crescut de acnee, însă studiile clinice randomizate arată rezultate mixte și nu au stabilit un efect cauzal clar. Laptele și zerul pot stimula căile de semnalizare a insulinei și IGF-1, care reglează producția de sebum, dar eliminarea lactatelor nu duce în mod constant la dispariția leziunilor la toți indivizii.

Ultima actualizare: 2026-10-28

Un aport zilnic ridicat de produse lactate și proteine derivate din lapte este asociat în mod constant cu un risc crescut și o severitate mai mare a acneei vulgare în studiile observaționale, însă dovezile din studiile clinice randomizate rămân mixte și nu stabilesc cu certitudine o relație de cauzalitate [1, 5, 11]. În timp ce analizele epidemiologice indică o asociere dependentă de doză între consumul mai mare de lapte și apariția acneei, studiile controlate care izolează suplimentele cu proteine din zer arată rezultate contradictorii în ceea ce privește numărul obiectiv de leziuni [1, 11].

Dovezi observaționale privind consumul de lactate și acneea

Datele epidemiologice la scară largă demonstrează în mod constant asocieri pozitive între consumul general de lactate și prevalența acneei. O analiză sistematică și meta-analiză a 14 studii observaționale care au inclus 78.529 de persoane (23.046 de cazuri de acnee și 55.483 de martori cu vârste între 7 și 30 de ani) a constatat că orice consum de lactate a fost asociat cu un risc crescut de acnee comparativ cu absența consumului (raportul sanselor [OR] 1,25, IÎ 95%: 1,15–1,36) [1]. Analizele pe subgrupuri au evidențiat șanse crescute pentru produse lactate individuale [1]:

  • Lapte degresat sau cu conținut scăzut de grăsime: OR 1,32 (IÎ 95%: 1,16–1,52) [1]
  • Orice tip de lapte: OR 1,28 (IÎ 95%: 1,13–1,44) [1]
  • Iaurt: OR 1,36 (IÎ 95%: 1,05–1,77) [1]
  • Lactate integrale: OR 1,22 (IÎ 95%: 1,08–1,38) [1]
  • Lapte integral: OR 1,22 (IÎ 95%: 1,06–1,41) [1]
  • Brânză: OR 1,22 (IÎ 95%: 1,00–1,50) [1]

Această meta-analiză a remarcat, de asemenea, o relație dependentă de doză în funcție de frecvența consumului de lapte în comparație cu un consum mai rar de o dată pe săptămână: 2–6 pahare pe săptămână au avut un OR de 1,24 (IÎ 95%: 0,95–1,62), 1 pahar pe zi a avut un OR de 1,41 (IÎ 95%: 1,05–1,90), iar 2 sau mai multe pahare pe zi au avut un OR de 1,43 (IÎ 95%: 1,09–1,88) [1]. Cu toate acestea, meta-analiza a prezentat o eroare de publicare semnificativă și eterogenitate între studii, modelele cu efecte ajustate atenuând asocierea observată [1]. Sondajele extinse arată că estimările riscului relativ între consumul de lactate și acnee variază în general între 1,10 și 1,44 [17].

Dovezi privind proteina din zer și sportivii

Proteina din laptele de vacă este compusă din aproximativ 80% cazeină și 20% zer [6]. Proteina din zer conține mai mulți constituenți majori — inclusiv beta-lactoglobulină, alfa-lactalbumină, glicomacropeptidă, proteozo-peptonă 3, imunoglobuline și albumină serică bovină — alături de multipli factori de creștere, precum factorul de creștere transformator (TGF), factorii de creștere de tip insulinic (IGF-I și IGF-II), factorul de creștere derivat din trombocite (PDGF) și factorii de creștere a fibroblastelor (FGF-1 și FGF-2) [6, 9].

Cercetările observaționale axate pe sportivi și persoane care frecventează sălile de fitness indică frecvent o prevalență mai mare a acneei în rândul consumatorilor de suplimente proteice [6, 9]. Într-un studiu caz-martor efectuat pe 201 bărbați care frecventau centre de fitness, cu vârste cuprinse între 14 și 43 de ani, din Irbid, Iordania (vârsta medie 22–23 de ani), consumul total de suplimente proteice non-dietetice a fost semnificativ mai mare la cazurile cu acnee (59%) decât la martorii sănătoși (42,5%) [6]. Concret, 47% dintre pacienții cu acnee consumau suplimente cu proteine din zer, comparativ cu 27,7% dintre martori, o diferență care a rămas semnificativă statistic în analiza multivariată [6]. În această cohortă, zerul a reprezentat aproximativ 74% din totalul suplimentelor proteice utilizate, în timp ce consumul de cazeină și creatină nu a arătat diferențe semnificative între grupuri [6]. Mai mult, consumul a 2 sau mai multe porții zilnice de lapte integral a fost raportat la 40% dintre cazurile cu acnee, față de aproximativ 30% dintre martori, în timp ce laptele degresat, brânza și iaurtul nu au prezentat diferențe semnificative între grupuri [6, 18]. Dintre cele 100 de cazuri de acnee din această cohortă, 66% au avut acnee ușoară, 19% moderată și 15% severă, leziunile fiind localizate predominant pe față (80%), spate (43%), umeri (28%) și piept (11%) [6].

Un alt studiu observațional prospectiv care a urmărit 30 de adulți tineri cu vârste între 18 și 30 de ani timp de 60 de zile a observat o apariție sau o exacerbare semnificativă a leziunilor acneiforme în urma utilizării progresive a suplimentelor hiperproteice și hipercalorice, efectele fiind mai pronunțate la femei și la participanții fără antecedente personale sau familiale de acnee [9].

În schimb, datele din studiile intervenționale au pus sub semnul întrebării aceste asocieri observaționale. Un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat, desfășurat pe 49 de bărbați cu acnee facială sau tronculară ușoară până la moderată, a constatat că 6 luni de suplimentare cu proteine din zer alături de proteine fără zer nu au modificat semnificativ numărul total de leziuni acneice faciale sau tronculare în comparație cu suplimentarea doar cu proteine fără zer [11]. O analiză sistematică ce a evaluat intervențiile dietetice a remarcat că, deși intervențiile bazate pe diete cu încărcătură glicemică scăzută reduc în mod constant numărul de leziuni și severitatea acneei în studiile de 8 până la 12 săptămâni, dovezile clinice pentru eliminarea lactatelor rămân în principal asociative, mixte în ceea ce privește proteina din zer și lipsite de o confirmare cauzală clară în studii controlate [5].

Mecanisme biologice propuse

Acneea vulgară afectează frecvent tinerii cu vârste între 12 și 24 de ani (15–20% având forme moderate până la severe) și persistă la vârsta adultă la aproape 50% din populațiile occidentale, fiind în mare parte absentă în culturile non-occidentale care au o dietă tradițională fără lactate, zahăr și cereale rafinate [1, 15]. Ipoteza biologică ce leagă lactatele și zerul de acnee se concentrează pe stimularea căii de semnalizare a insulinei/IGF-1 (IIS) și a complexului 1 al țintei mamifere a rapamicinei (mTORC1) [6, 12, 14]:

  1. Creșterea insulinei și a IGF-1: Consumul de lapte stimulează eliberarea postprandială de insulină, polipeptidul insulinotrop dependent de glucoză (GIP) și sinteza hepatică de IGF-1 la niveluri care le depășesc pe cele ale cărnii la valori calorice echivalente [1, 17]. Într-un studiu pe 783 de pacienți cu acnee și 502 martori, persoanele care au raportat acnee agravată de alimente au prezentat niveluri serice semnificativ mai mari de IGF-1 (543,9 ± 56,4 ng/mL) comparativ cu cele care nu au raportat acest lucru (391,3 ± 118,2 ng/mL) [15].
  2. Inactivarea FoxO1 și activarea mTORC1: Nivelurile crescute de insulină și IGF-1 activează cascada PI3K/Akt [12, 20]. Akt fosforilează tuberina (TSC2), perturbând complexul TSC1/TSC2 și activând mica GTPază Rheb, care stimulează mTORC1 [12, 20]. Simultan, aportul alimentar ridicat de leucină determină direct translocarea mTORC1 către compartimentele lizozomale Rheb și servește drept substrat pentru sinteza lipidelor sebacee [15]. De asemenea, Akt fosforilează factorii de transcripție nucleari FoxO1 și FoxO3, provocând expulzarea lor citoplasmatică [16, 20]. Pierderea FoxO1 nuclear — un represor metabolic al receptorilor de androgeni (AR), al proteinei 1 de legare a elementelor de reglare a sterolilor (SREBP-1c) și al receptorului gamma activat de proliferatorul peroxizomilor (PPARγ) — elimină inhibiția asupra sestrinei 3 și a AMPK, stimulând astfel și mai mult activitatea mTORC1, proliferarea sebocitelor și lipogeneza sebacee [12, 16, 20]. În schimb, persoanele netratate cu sindrom Laron (care prezintă un defect al receptorului hormonului de creștere și niveluri scăzute de IGF-1) mențin niveluri ridicate de FoxO nuclear, un mTORC1 suprimat și nu dezvoltă acnee [12].
  3. Semnalizarea androgenică și dinamica foliculară: IGF-1 amplifică semnalizarea androgenică prin creșterea testosteronului gonadal, a dehidroepiandrosteronului (DHEA) suprarenalian și a activității 5α-reductazei, care convertește testosteronul în dihidrotestosteron (DHT) [14]. Mai mult, expulzarea FoxO1 mediată de Akt elimină un corepresor critic de la nivelul unității 5 de activare a transcripției (TAU5) a receptorului de androgeni [14].
  4. Inflamația și keratinizarea: Producția crescută de sebum oferă substrat pentru proliferarea bacteriei Cutibacterium acnes (fostă Propionibacterium acnes), ale cărei lipaze eliberează acid palmitic liber [14]. Acesta activează inflamazomul NLRP3, declanșând semnalizarea interleukinei-1 beta (IL-1β), diferențierea celulelor Th17 și hiperkeratinizarea foliculară stimulată de IL-17 [14]. Concomitent, fosforilarea MDM2 mediată de Akt facilitează degradarea proteazomală a factorului proapoptotic p53, contribuind la hiperplazia sebacee [20].

Implicații practice

Asocierile observaționale indică faptul că persoanele care consumă mai multe porții zilnice de lapte sau folosesc frecvent suplimente cu proteine din zer prezintă o asociere statistică modestă cu o incidență crescută a acneei [1, 6]. Cu toate acestea, absența agravării leziunilor în studiile clinice randomizate arată că eliminarea lactatelor sau înlocuirea zerului cu alte tipuri de proteine nu poate fi considerată o soluție clinică garantată [5, 11]. Când evaluează posibilii factori declanșatori din alimentație, atât persoanele afectate, cât și medicii ar trebui să facă diferența între corelațiile observaționale și intervențiile verificate în studii controlate [5].

Referințe

Surse web

  1. Dairy Intake and Acne Vulgaris: A Systematic Review ... - PMC
  2. Dairy intake and acne development: A meta-analysis of ...
  3. Dairy Intake and Acne Vulgaris: A Systematic Review and ...
  4. How does dietary intervention (specifically reducing dairy ...
  5. How does dietary intervention (specifically reducing dairy ...
  6. The Effect of Whey Protein Supplements on Acne Vulgaris ...
  7. Acne vulgaris in athletes: Special considerations for ...
  8. Whey protein and acne: exploring the complex relationship
  9. Incidence of acne vulgaris in young adult users of protein ...
  10. The Effect of Whey Protein Supplements on Acne Vulgaris ...
  11. A double-blind randomized controlled trial published in ...
  12. Potential role of FoxO1 and mTORC1 in the pathogenesis of ...
  13. The potential impact of whey protein on hair
  14. Linking diet to acne metabolomics, inflammation, and ...
  15. Dietary intervention in acne: Attenuation of increased ... - PMC
  16. Impact of Diet and Nutrition in Patients with Acne Vulgaris
  17. Does dairy cause acne?
  18. The Effect of Whey Protein Supplements on Acne Vulgaris ...
  19. Isotretinoin's transcriptomics: Much more than mTORC1 ...
  20. Fundamentals of Acne Pathogenesis and Isotretinoin Treatment
  21. Potential role of FoxO1 and mTORC1 in the pathogenesis ...

Cercetări conexe

SupplementsCrește creatina nivelul creatininei din sânge și afectează funcția renală?

Suplimentarea cu creatină determină în mod obișnuit o ușoară creștere a creatininei din sânge și o scădere artificială a eGFR calculate pe bază de creatinină. Studiile clinice și măsurătorile directe ale filtrării confirmă că această creștere este un produs metabolic secundar benign, rezultat din turnoverul crescut al creatinei musculare, și nu o leziune renală la adulții sănătoși.

SupplementsCreatină și pudră proteică: ar trebui să le iei împreună?

Administrarea concomitentă a creatinei monohidrat cu proteine sau carbohidrați poate accelera rata de captare a creatinei în mușchi prin căi mediate de insulină. Totuși, deoarece creatina standard are deja o biodisponibilitate intestinală de peste 99%, combinarea lor nu crește saturația musculară maximă și nici nu oferă câștiguri superioare de forță sau masă musculară pe termen lung comparativ cu administrarea lor separată.

SupplementsFază de încărcare vs. doză mică de creatină: saturare, rezultate și toleranță digestivă

Faza rapidă de încărcare cu creatină saturează rezervele musculare în 5 până la 7 zile, în timp ce o doză zilnică de 3 până la 5 grame atinge aceeași saturare în aproximativ 28 de zile. Ambele protocoale oferă câștiguri identice de forță și masă musculară pe termen lung, însă dozele mari din faza de încărcare cresc riscul de disconfort gastrointestinal ușor dacă nu sunt împărțite în porții mai mici.

SupplementsCombinarea creatinei cu proteina din zer: sincronizare și efecte sinergice

Administrarea concomitentă de creatină monohidrat și proteină din zer sporește absorbția și retenția celulară pe termen scurt prin stimularea insulinei, însă studiile pe termen lung arată puține beneficii suplimentare pentru masa musculară comparativ cu administrarea separată. Sincronizarea nutrienților în jurul antrenamentului poate oferi beneficii modeste, deși consecvența zilnică și aportul total rămân principalii factori ai progresului.

SupplementsCreatină cu carbohidrați sau proteine: crește absorbția?

Consumul de creatină alături de carbohidrați sau o combinație de proteine și carbohidrați sporește semnificativ absorbția musculară inițială și retenția totală prin intermediul insulinei. Totuși, acest avantaj este limitat în mare parte la primele 24 de ore și doar accelerează faza de încărcare, fără a crește capacitatea maximă de stocare pe termen lung.

SupplementsAjută epicatechina la creșterea masei musculare și a forței?

Dovezile clinice arată că suplimentarea cu epicatechină combinată cu antrenamentul de forță îmbunătățește raportul folistatină/miostatină și crește forța la adulții vârstnici sarcopenici. Cu toate acestea, studiile pe tineri sănătoși arată rezultate mixte, eșuând în modificarea expresiei genice a miostatinei și atenuând potențial anumite adaptări la antrenament.

SupplementsÎncărcarea cu creatină vs. doza zilnică: contează faza de încărcare?

Cercetările clinice arată că protocoalele rapide de încărcare și regimurile continue de menținere cu doze mici obțin o saturație intramusculară identică a creatinei, de 150 până la 160 mmol/kg masă musculară uscată. Principala distincție dintre strategii constă exclusiv în timpul necesar pentru a atinge saturația tisulară maximă și a realiza adaptările ergogenice ulterioare.

SupplementsFaza de încărcare cu creatină: rezultate mai rapide și efecte digestive

Dovezile clinice arată că o fază de încărcare cu creatină de 5 până la 7 zile accelerează saturația musculară și debutul efectelor ergogenice comparativ cu un protocol de menținere zilnică de 28 de zile, deși rezultatele privind performanța pe termen lung sunt identice. Dozarea constantă de menținere reduce semnificativ excreția urinară și disconfortul gastrointestinal asociate cu încărcăturile osmotice ale dozelor unice mari.

Categorii